Știi care-i partea nașpa a cronicilor mele de rugby? Că trăiesc de două ori emoția meciului. O dată când îl văd, a doua când scriu. În ambele situații îmi rod unghiile, dar asta nu mă încălzește cu nimic... Duminică 26 septembrie, am jucat în Parcul Copilului din Capitală împotriva Griviței. Era o zi superbă de... Continue Reading →
From Tokyo, with Love
Nu știu cum a fost la voi, dar anul acesta pare c-a fost unul care a mai diminuat un pic din efectele molimei despre care chiar n-aș vrea să vorbesc acum. Poate cu altă ocazie. Anul acesta a adus pe meleagurile noastre o serie de personalități ale sportului internațional. Și aș începe cu Marius Tincu,... Continue Reading →
Nearly got fucking everything!
Dacă zilele trecute scriam despre meciul nostru din etapa a 10-a cu gândul la Liverpool și la imnul lor, azi, după mai bine de 24 de ore de la terminarea meciului, altele mi-s gândurile… Și ca să n-o mai aburim pe aici, că avem și alte treburi și io și domniile voastre, scurt, concis și... Continue Reading →