N-am mai scris despre handbal de ceva vreme. Știu, nu am scuze. Hai să o dăm la pace și să mângâiem formalitățile din poinier, așa cum fac băieții cînd aruncă la poartă, și să spunem că am stat prost cu timpul sau cu inspirația. Știm că nu e chiar așa, dar nu mai contează. Dedu,... Continue Reading →
Minutul 60. Sunt în spatele buturilor gălățene, la câțiva metri de terenul lor de țintă. În stânga mea e Larisa, care filmează pentru documentar, la mijlocul terenului, unde se duce o bătălie pe viață și pe moarte, e Dani, care surprinde dramatismul luptei înarmat cu un gimbal, în tribuna a doua e Ștef, preocupat de... Continue Reading →
Deasupra cercului pe care-l formarăm în spatele buturilor planau liniștiți doi pescăruși. Privesc peste umăr. În stânga mea e Larisa, în dreapta Hode. Mă uit după Alexandra, dar n-o văd nicăieri. Mi-ar fi plăcut să fie și ea aici, cu noi. Mai târziu aveam să aflu că era la mașină, nicidecum că n-ar fi vrut... Continue Reading →
Ionuț Antonesi și bucuria marcării unui eseu Vântul care a chelit pădurile de frunze cu o zi înainte de ”marele meci”, ca să citez un clasic în viață iubitor de usturoi, a adus cu sine nu doar amintirea cetinii așternute în pragurile bordeielor de la țară, ci și a iernii care se apropie în pas... Continue Reading →
Ultima oară când am bătut Galațiul a fost la Suceava în ediția trecută de campionat, când terenul nostru era în plin proces de refacere a gazonului. Și atunci, ca și acum, rezultatul s-a decis în urma unei lovituri de pedeapsă venite pe finalul meciului, cu diferența că de data aceasta gălățenii au reușit să marcheze... Continue Reading →
Ultima oară când am bătut Galațiul a fost la Suceava în ediția trecută de campionat, când terenul nostru era în plin proces de refacere a gazonului. Și atunci, ca și acum, rezultatul s-a decis în urma unei lovituri de pedeapsă venite pe finalul meciului, cu diferența că de data aceasta gălățenii au reușit să marcheze... Continue Reading →
În sfârșit începurăm și noi o campanie cu dreptul. E drept că e o campanie care se continuă cu un Play-off, dar asta cu atât mai mult ne bucură. N-am jucat cu Galați în deplasare, așa cum începeam aproape mai mereu toate campionatele, ci cu Sportul Studențesc, o trupă interesantă care vizita Gura Humorului în... Continue Reading →
”Ploua infernal” în poezia lui Nichita Stănescu, ploua și când plecasem de acasă spre Petroșani, unde ne așteptau prietenii noștri de la Știința cu o carafă de vin mai vechi decât lemnele ce începeau a arde în sobe, semn că anotimpul pinguinilor plana deasupra capetelor noastre cu aripi de condor. Doamne, ce ironie sublimă. Hai,... Continue Reading →
Anotimpul nostalgiilor ne-a prins pe drum, undeva între o cărare bătută de copitele cailor și chiotele tătarilor care-i călăreau, și linia continuă ce separă drumul în două direcții de mers: una spre trecut și alta spre viitor. Depinde din ce sens vii și încotro te duci. Pe mine m-a găsit indecis, învăluit într-o ceață densă,... Continue Reading →
Dacă ai putea alege între a fi nemuritor, dar singur, și a trăi puțin, dar intens, ce ai alege? Știu, e prea devreme sau prea târziu, după caz și după fusul orar sub care vă prind vremurile în care-mi citiți epistola. Să zicem că majoritatea alege a doua variantă. Ce ne facem cu cei care-l... Continue Reading →
Să știți că intenționat am folosit apelativul "Mister" în loc de "Domnul", și asta pentru că am impresia că l-aș ridiculiza, dacă n-am ști cu toții la care "Domnul Goe" aș fi făcut trimitere. De aceea am preferat să las orice asemănare cu opera lui Caragiale și să-l trec pe lista celor care se bucură... Continue Reading →
Nici nu pocniseră bine primii muguri ai sâmbetei trecute, că ne și trezirăm pe Stadionul ”Florea Dumitrache” înconjurați de garda vișinie, care ne arunca priviri războinice printre zidurile complexului sportiv ce mă ducea cu gândul la Colosseumul din Roma. Bănuiesc că eram pentru ei ceea ce fusese lumea nouă descoperită de Cortez cu câteva veacuri... Continue Reading →
So, ce mai faceți voi, oamini buni? Totul bine? Pregătiți de scumpirile la energie? Eh, nu puneți la suflet, ne descurcăm noi, sănătoși să fim. Ce voiam să vă spun… A, da. Nu știu dacă știți, dar rugby-ul intră oleacă în vacanță. Eu zic că pe merit. Se mai oblojesc niște răni, se mai sudează... Continue Reading →
Io chiar nu știu cine a așteptat mai mult meciul ăsta, noi sau sucevenii? Pe de o parte, noi luasem în cătare poziția de lider al grupei, deși știm că mai avem un drum lung până la final, pe de altă parte amicii noștri, care primiseră un energizant, așa mai eco, de la proaspeții lor... Continue Reading →
Well well well... Încep să cred că vremea a dezvoltat un fetiș interesant cu noi și adversarii noștri din capitala Moldovei. Îi place ei să ne vadă și pe unii și pe alții făcând palate din chirpici. Cum îi șoptește un condor că jucăm cu POLI, vine și ea cu norii, cu ploaia și cu... Continue Reading →
”Tu, cu mine de mână și atât,Ce avem e atât de special” N-am cum să ignor ceea ce probabil va fi hit-ul acestei veri și să nu încep cronica meciului de azi fără a-l fredona oleacă. De altfel, la finalul meciului, am avut parte de o adevărată sărbătoare a iubirii în toate formele ei de... Continue Reading →
Prima întâlnire cu spectatorii noștri avea să se desfășoare sub auspiciile pufului de păpădie care-și caută centrul de greutate în terenul de țintă al primăverii. Uneori îl nimerește și e bine, alteori, deși îl nimerește, nu e bine. Cum de adică de ce? Păi n-auziră-ți de TMO? Sau de bunul meu amic, Emi Gorodea, care... Continue Reading →
Bă, n-am cum, bă, să mă abțin. Jur. Am răgușit la cât de mult am țipat azi în fața ecranului, strângând din pumni la reușitele trăsnitului ăsta de Lazurcă, care trimitea rachete sol-sol de pe picioare în poarta focșănenilor, la paradele lui Makaria, care, ce-i drept, ne va lipsi, dar care a lăsat în Cetate... Continue Reading →
N-ai cum să pășești vreodată într-o sală în care se joacă un meci de handbal și să nu-ți dorești să revii. E o energie atât de vie și atât de pasională, încât simți prin toți porii pielii tale respirațiile, scrâșnetele dinților și chiar ”cleiul” care învelește mingea pentru a sta mai bine în palma jucătorilor.... Continue Reading →
"Are buză de iepure norocul, îi curge frica prin despicătură dar îi lipsește complet instinctul de conservare…. Lângă mine a stat mereu uscat și cu legătură abă în jurul capului, un fel de japonez condamnat la moarte, fericit că se va afla curând la un loc cu samuraii evului mediu.”, Fănuș Neagu – Câinele cu... Continue Reading →
Marius Gabor 