Minutul 60. Sunt în spatele buturilor gălățene, la câțiva metri de terenul lor de țintă. În stânga mea e Larisa, care filmează pentru documentar, la mijlocul terenului, unde se duce o bătălie pe viață și pe moarte, e Dani, care surprinde dramatismul luptei înarmat cu un gimbal, în tribuna a doua e Ștef, preocupat de... Continue Reading →
În sfârșit începurăm și noi o campanie cu dreptul. E drept că e o campanie care se continuă cu un Play-off, dar asta cu atât mai mult ne bucură. N-am jucat cu Galați în deplasare, așa cum începeam aproape mai mereu toate campionatele, ci cu Sportul Studențesc, o trupă interesantă care vizita Gura Humorului în... Continue Reading →
Anotimpul nostalgiilor ne-a prins pe drum, undeva între o cărare bătută de copitele cailor și chiotele tătarilor care-i călăreau, și linia continuă ce separă drumul în două direcții de mers: una spre trecut și alta spre viitor. Depinde din ce sens vii și încotro te duci. Pe mine m-a găsit indecis, învăluit într-o ceață densă,... Continue Reading →
Dacă ai putea alege între a fi nemuritor, dar singur, și a trăi puțin, dar intens, ce ai alege? Știu, e prea devreme sau prea târziu, după caz și după fusul orar sub care vă prind vremurile în care-mi citiți epistola. Să zicem că majoritatea alege a doua variantă. Ce ne facem cu cei care-l... Continue Reading →
Nici nu pocniseră bine primii muguri ai sâmbetei trecute, că ne și trezirăm pe Stadionul ”Florea Dumitrache” înconjurați de garda vișinie, care ne arunca priviri războinice printre zidurile complexului sportiv ce mă ducea cu gândul la Colosseumul din Roma. Bănuiesc că eram pentru ei ceea ce fusese lumea nouă descoperită de Cortez cu câteva veacuri... Continue Reading →
So, ce mai faceți voi, oamini buni? Totul bine? Pregătiți de scumpirile la energie? Eh, nu puneți la suflet, ne descurcăm noi, sănătoși să fim. Ce voiam să vă spun… A, da. Nu știu dacă știți, dar rugby-ul intră oleacă în vacanță. Eu zic că pe merit. Se mai oblojesc niște răni, se mai sudează... Continue Reading →
Io chiar nu știu cine a așteptat mai mult meciul ăsta, noi sau sucevenii? Pe de o parte, noi luasem în cătare poziția de lider al grupei, deși știm că mai avem un drum lung până la final, pe de altă parte amicii noștri, care primiseră un energizant, așa mai eco, de la proaspeții lor... Continue Reading →
Well well well... Încep să cred că vremea a dezvoltat un fetiș interesant cu noi și adversarii noștri din capitala Moldovei. Îi place ei să ne vadă și pe unii și pe alții făcând palate din chirpici. Cum îi șoptește un condor că jucăm cu POLI, vine și ea cu norii, cu ploaia și cu... Continue Reading →
”Tu, cu mine de mână și atât,Ce avem e atât de special” N-am cum să ignor ceea ce probabil va fi hit-ul acestei veri și să nu încep cronica meciului de azi fără a-l fredona oleacă. De altfel, la finalul meciului, am avut parte de o adevărată sărbătoare a iubirii în toate formele ei de... Continue Reading →
Prima întâlnire cu spectatorii noștri avea să se desfășoare sub auspiciile pufului de păpădie care-și caută centrul de greutate în terenul de țintă al primăverii. Uneori îl nimerește și e bine, alteori, deși îl nimerește, nu e bine. Cum de adică de ce? Păi n-auziră-ți de TMO? Sau de bunul meu amic, Emi Gorodea, care... Continue Reading →
"Are buză de iepure norocul, îi curge frica prin despicătură dar îi lipsește complet instinctul de conservare…. Lângă mine a stat mereu uscat și cu legătură abă în jurul capului, un fel de japonez condamnat la moarte, fericit că se va afla curând la un loc cu samuraii evului mediu.”, Fănuș Neagu – Câinele cu... Continue Reading →
Priviți, vă rog, imaginea care-mi ilustrează cronica. O parte din voi, cei familiarizați cu rugby-ul, o să spuneți că accidentările fac parte din cariera de rugbist și că se mai întâmplă și evenimente nefericite, o parte din voi, mai puțin familiarizați cu regulile acestui sport, o să spuneți ”Doamne ferește, ce s-a întâmplat acolo?. Nu... Continue Reading →
Se spune că atunci când a fost întrebat de ce a urcat pe cel mai înalt munte din lume, Edmund Hillary ar fi spus doar atât: pentru că există. Poate că la prima vedere unii ar spune că am fost nesăbuiți. N-ar fi de acuzat, în definitiv oricine se poate exprima liber, doar că lucrurile... Continue Reading →
Nimic de pe cerul stropit cu aerograful nu avea să prevestească lehamitea ce avea să mă cuprindă după meciul disputat duminică în capitala României. E drept că se anunțase o furtună iminentă, dar asta n-avea cum să-mi influențeze starea. I se făcuse atâta reclamă, că o așteptam nu ca pe o calamitate, ci ca pe... Continue Reading →
Se spune despre oamenii care n-au dubii că sunt într-un fel limitați. Numai ei au dreptate, numai ei știu, numai ei dețin soluții. Noi, cei de la RCGH, nu spunem că suntem perfecți și că nu greșim, dar în privința dubiilor... Ei bine suntem la dispoziția lor. Și asta fără să jignim pe nimeni. Ne... Continue Reading →
Noi n-am avut niciodată liniște. Știi ce zic? N-am avut niciodată liniștea aia matinală care te face să te întinzi până-ți trosnesc oasele și să cauți din priviri umbra ceasului de pe perete, ca un proroc ce știe că va veni o vreme când... Noi am avut numai neliniști. Și ne-am întins oasele nu a... Continue Reading →
La noi, în Bucovina, vara vine pe furiș între o noapte ploioasă și o dimineață însorită, de nici nu mai știi ce bulendre să pui pe tine. De teamă și de rușine, ca să nu te faci de râs când ieși să-ți cumperi țigări. Sau cafea. Whatever. Ceea ce știm sigur e altceva: că oricând... Continue Reading →
Are strabism ghinionul, nu știi dacă se uită la tine ori pe lângă tine și de aceea mulți îl confundă cu norocul și-l văd ca pe un afiș perfect, gata de lipit pe gura de intrare în mină. Poate de aceea e bine să-l privești din profil, ca să nu-ți mai faci probleme. Prima etapă... Continue Reading →
Nu-mi amintesc să fi avut o primăvară rugbistică atât de senină precum aceasta, când am înregistrat trei victorii din patru meciuri disputate. E adevărat că marea necunoscută rămâne echipa de la malul mării cu care vom disputa o dublă manșă în iunie, dar asta nu ne poate știrbi din bucurie. Vorba aia ” De-o fi... Continue Reading →
Nu știu cum e pentru voi, dar pentru mine meciurile cu Suceava depășesc dimensiunea unui derby care a devenit, iată, unul tradițional. Motivele sunt multe, dar nu țin neapărat să vorbesc despre ele. De pildă, meciul de azi a însemnat pentru mine un motiv mai mult decât serios pentru a mă întoarce la cronici. Am... Continue Reading →
Marius Gabor 