Nu mi-am imaginat vreodată că aş putea călca pe urmele marilor artişti plastici, în condiţiile în care tehnologia şi era digitală par a ne desprinde definitiv de grota în interiorul căreia desenele rupestre ne desprinseseră, la rândul lor, de era primitivă. Departe de mine orice tentativă de comparaţie cu vreunul. Am simţul măsurii şi, sper,... Continue Reading →
Faber Castell Pencil HB-8B; Bristol Paper
Canson Paper; Faber Castell Pencil HB-8B
— În fiecare vineri, numai după ora 8, spuneai, întorcându-ţi faţa spre Prutul ce curgea agale ca un bătrân care-şi joacă ultima carte. Ştiam că n-o faci decât pentru a masca zâmbetul ce-ţi împovăra colţul gurii cu meteahna păcatului de a spune Nu!, când ar fi trebuit să spui Da!, pentru ca apoi să te... Continue Reading →
Faber Castell Pencil HB-8B; Canson Paper 250 gr; Timp de lucru: 7 ore 22 min
« Atunci nu-ţi mai rămane decât să-ţi închipui că forţa gravitaţiei care-l trage spre pământ ar fi, dacă răstorni imaginea, forţa care îl face să cadă spre cer » , Salvador Dali Viciate, timorate, imature şi mai aproape de neant decât de concret, visele consumate la ore ce se marchează cu o singură cifră îşi... Continue Reading →
Faber Castell Pencil HB-8B; Bristol Paper 250 gr
Sunt atât de mâhnit şi de prea puţin interesat de binefacerile vieţii moderne, cu tot arsenalul ei tehnologic, încât am impresia ca cele mai depravate cavouri bat în frumuseţe si prestanţă opera neterminata a lui Gaudi. Nu sunt în depresie, n-am de ce să combat donjuanismul semenilor mei, nu mă bântuie gânduri negre şi nici n-am... Continue Reading →
"Idomeni, Mai 2016. Poliția elenă a anunțat că a reluat operațiunea de evacuare și relocare a persoanelor din tabăra improvizată pentru refugiați de la Idomeni. Potrivit unor martori, un buldozer a înlăturat marți corturi și deșeuri din tabără. Aproximativ 1.400 de polițiști ar fi participat la operațiune." (AGERPRES) Idomeni, Aprilie 2000. Un grup de rătăciţi... Continue Reading →
Întrezăresc printre jaluzele oranj o toamnă cu însuşiri de sugativă şi miros de ghebe. Cu cât înaintez în vârstă spre renaşterea visată de apostoli, cu atât cântăresc, folosind altfel de măsuri, pauzele dintre echinocţii, distanţa dintre paşi şi setea ce se cere atâmpărată de o cană de vin roşu. Licoarea, mai aspră decât blana ursului, mai... Continue Reading →
Cum se apropie luna în care m-am născut, cum simt furnicături în palme şi-n tălpi, de parcă aş răzălui tot varul de pe bolta cerului, ca un sugar inocent. Cum dau fila calendarului, cum îmi vine sa trăsnesc pe oricine s-ar apropia de mine, la mai puţin de un metru. - Fără violenţă! Parcă aud... Continue Reading →
“La un moment dat ea a vorbit cu voce tare şi a spus: Dacă eu… ţi-aş fi mamă, nu te-aş lăsa să pleci” Elsa Morante, L`Isola di Arturo Îi spuneam simplu, Franco. Lunganul cu fruntea înaltă, privirea de cruciat şi obrazul asprit de fluxul şi refluxul briciului ne învăţase să clădim castele cu turle, să... Continue Reading →
Adulmec cu nesaţ mirosul de iod. Ştiu protocolul. Mai fusesem la medic de câteva ori. Citesc reţeta: două hapuri în fiecare dimineaţă, o porţie de tequila şi o ţigară bună. Scot tabachera din aluminiu pe care zace o inscripţie druidă: Liverpool. Damn it! Niciodată nu i-am suportat pe cormorani! Nici atunci, în `84, când au... Continue Reading →
Marius Gabor 