Ecoul clopotelor de la Fatima a ajuns azi la Coimbra


Măh, n-avem noi niciun laureat al premiului Nobel pentru literatură așa cum au cehii, dar avem echipament și băieți mai mișto decât au ei. Aș spune că și femei, dar mă tem că-mi pun în cap tot internetul și nu e cazul.

Înainte de a da drumul vorbelor ce stau să cadă în cavalcadă peste apusul liniștit din țara lui Bartolomeo Diaz, lăsați-mă să revăd și să reaud cu ochii și cu urechile minții sunetul clopotelor care au început să bată în min. 29, fix după eseul marcat de căpitanul nostru, Kemal Altinok, în meciul cu Cehia. Ding! Dong! Ding! Dong! Bă, nimic nu e întâmplător în viață. Nimic. Dar despre subiectul ăsta, cu altă ocazie.

Ieri am stat de vorbă cu câțiva componenți ai lotului național de rugby care participă la Campionatul European U20 de la Coimbra. După ce ne serviseră o porție bună, și era să zic sănătoasă, de adrenalină, eram curios să aflu cum se simt și care le e starea după înfrângerea dramatică în fața Rusiei.

Kemal Altinok, Căpitanul naționalei U20. A fost o înfrângere la limită și greu de digerat, dar suntem profesioniști. Am învățat tot ce trebuia din meciul cu Rusia, atenția noastră se îndreaptă acum spre cele două meciuri. Nu există altă variantă decât victoria în fața Cehiei.

Bogdan Iacovache: Înfrângerea cu Rusia este dureroasă pentru că a fost un scor strâns și pentru că am luptat până în ultimul minut, dar cu Cehia va fi altă poveste. Vrem o victorie clară și să arătăm cu meciul cu Rusia a fost o greșeală...

Toma Mârzac: Am depășit momentul de duminică. Gândul nostru se îndreaptă spre meciul cu Cehia însă cu un gust amar. Ei vor plăti pentru înfrângerea noastră cu rușii și suntem foarte motivați să câștigăm la o diferență de scor cât mai mare.

Dragoș Alexandru Mihai: Am trecut peste meciul cu Rusia. Avem un moral bun, dar pe de altă parte această înfrângere ne-a înrăit. Vă asigur că meciul cu Cehia va fi altfel…

David Florea Jilăveanu: Am reușit în cele din urmă să depășim acest moment dezamăgitor, dar echipa este pregatită să reprezinte țara din nou cu mândrie și vrem să ne impunem în meciul cu Cehia.

Na, mai vreți ceva? Mai puteți spune că maturitatea și înțelepciunea sunt atributele exclusive ale celor cu riduri și dureri reumatice? Acum, fie vorba între noi, că nu ne aud ăștia ”mici” de la Coimbra, meciul cu Rusia, indiferent de rezultatele obținute de cadeții noștri în acest turneu îi va urmări și ne va urmări multă vreme de acum încolo, dar nu ca o umbră schiloadă, ci ca o prăjină ca a lui Serghei Bubka, pe care o s-o folosim pentru a ne împlini și eventual de a ne depăși idealurile.

Așadar, meci cu Cehia pentru locurile 5-8.

În primele 5 minute cehii au pus o oarecare presiune în terenul nostru, dar am rezolvat rapid problema în minutul 7, când am marcat primul eseu prin Ursu. În minutul 19, când puteam concretiza o lovitură de pedeapsă, alegem să introducem balonul în grămadă și un minut mai târziu Antonescu culcă balonul în terenul de țintă, apoi îl lasă pe Conache să definitiveze tabloul. Conducem Cehia cu 21-0, după ce mai reușisem un eseu transformat în min. 12, dar în minutul 29, muzica clopotelor ce îngânau minunea de la Fatima acoperă fundalul sonor, ca o binecuvântare menită a aduce liniște în tabăra noastră. Cuplul Altinok-Conache își face datoria, iar la pauză consemnăm un liniștitor 35-3. Liniștitor pe dracu. De ce zic asta? Citește mai departe…

Acum, eu nu sunt specialist în psihologie și nici nu cred că asta e o cerință stringentă pentru a-ți valida o opinie, dar s-a văzut că în repriza a doua băieții noștri au lăsat-o mai moale. Și sincer să fiu, bine au făcut. Important era acum, după ce pierdusem lupta pentru medalii, să obținem încă două victorii și să reducem la minimum riscul de a avea accidentări serioase. Cehii au profitat de câteva spații pe care le-am oferit cu o generozitate discutabilă (suntem noi blânzi și gazde primitoare, dar avem o limită) și au reușit să se impună cu 17-6. România termină meciul en fanfare cu o lovitură de pedeapsă bifată de Conache, diferența din prima repriză fiind o sursă nu dar de inspirație pentru potențialii urmași ai lui Kafka (am vaga impresie că cehii se pricep mai bine la literatură și la făcut bere decât la rugby), care iubesc drama în toate formele ei, ci și o păturică de mohair pe care băieții noștri și-au tras-o peste picioare, ca să le fie mai bine la iarnă, când vor sta în fața focului depănând amintiri din vremea lui Vasco da Gama…

Următorul nostru meci va avea ca miză locul 5 și ne va pune pe tapet o echipă care a reușit să revină, după ce a fost condusă de Germania la pauză cu 13-0 și să câștige meciul. Nu știu ce să zic… Ori nemțălăii s-au încălțat invers la pauză, după ce au dansat prematur, zic eu, pe ritmurile celor de la Rammstein, urlând cât îi țineau bojocii ”Du Hast mich!”, ori belgienii și-au amintit că le bate în piept o inimă de leu, așa cum îi bate încă eroului lor național, uriașul ciclist Tom Boonen, cert e că semnalul trimis în eter de flamanzi e clar și răspicat: aveți grijă cu noi, nu mor caii când vor câinii…

Vom avea grijă, dragi belgieni, dar să știți că și noi avem mai multe vorbe de duh. Una zice așa: pe aici nu se trece! Hai, vă salutăm și abia așteptăm să ne vedem pe teren, unde nu mor nici caii și nici câinii, dar unde veți simți din plin atingerea bâtei mioritice și asta zău că nu-i de bine…

România – Cehia, scor final 41-20.

Hai, România!

16Dragos Alexandru MIHAI
2Sergiu Cosmin PUESCU
30Anthony DINU
20Bogdan George ANTONESCU
5Vladut Alin BURDUJA
6David Sebastian TRAUSAN
7Kemal Erdogan ALTINOK
8Alexander Victor DINU
23Sorin PANDICHI
10Mihai Alexandru MURESAN
21Corrado Romeo STETCO
12Toma MIRZAC
13Darin Ionut ONT
14Teodor Andi URSU
15Ovidiu Cristian NEAGU
17Alexandru David ARNAUTU
1Ionut Alexandru PIRVU
3Dumitru Alexandru SULER
24Adrian Costinel JIPA
18Robert Simonel HINCU
4Luigi Constantino OSTONI
11Iulian Constantin MACOVEI
26Vlad BALAN
19David Rafael FLOREA JILAVEANU
9Alin CONACHE
CoachMarius TINCU

Leave a comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Blog at WordPress.com.

Up ↑